Dintotdeauna am fost pasionat de magine, inca de mic copil. Chiar daca stiam ca sunt simple trucuri, mereu am icnercat sa ma desprind putin de acea zona a constiintei si sa ma bucur de spectacol. Daca o sa gandim mereu “e un truc, nu exista in realitate”, nu cred ca ne vom bucura niciodata de magie. Magina este senzationala desi cuvantul potrivit ar fii iluzionsimul. Totul este o iluzie si dupa fiecare numai de iluzionsim petreci cateva minute bune intrebandu-te “dar oare cum a facut trucul?”
Mereu am vrut sa aflu detalii despre trucurile iluzionistilor si ce sa vezi? Niciodata nu am aflat mare lucru pentru ca nimeni nu doreste sa isi divulge secretele. Majoritatea magicienilor celebrii precum Shimshi, au invatat si au dezvoltat de unii singuri trucuri pentru a fii la inaltime. Majoritatea trucurilor se bazeaza pe viteza de reactie si pe distragerea atentiei.
Sufletul de copil este mereu tanar chiar daca noi imbatranim. Asta ne ajuta destul de mult sa privim un iluzionsit cu entuziasm si cu mare atentie. Ne aduce aminte de copilarie si de vremurile cand lucrurile erau foarte simple. Atunci cand esti copil, imatur, naivitatea actioneaza precum o piedica in calea maturizarii si nu poti vedea realitatea asa cum este. Din punctul meu de vedere, acesta este cel mai bun lucru ce ti se poate intampla. In copilarie nu ai griji nu ai probleme, te bucuri de jocuri si de tot ce tine de libertate. Nu te impiedica nimeni sa incerci lucruri si experiente noi… Limitele vin in momentul in care ai depait pragul maturitatii, ai trecut dincolo, in viata secunda. Viata secunda este cea care precedeaza copilaria si putem spune ca atunci cand facem trecerea catre aceasta, copilaria moare partial. Desi moarta, o tinem mereu in suflet. Va las cu Shimshi.
