Îmi pun de multe ori întrebarea asta, dacă mediul business în România are de gând să se ridice vreodată din zona găinăriei și a bișniței de genul „dă-mi un cric, ia un cauciuc”… De vreo 10 ani de când am terminat liceul, am tot încercat diverse joburi, am lucrat pentru fel de fel de oameni și am ajuns la concluzia că românii nu sunt atât de antreprenori precum se dau. De exemplu, la ultimul loc de muncă, stăteam pe un scaun sudat de două ori din propria inițiativă. Patronul nu avea grijă de asemenea treburi. Ce scaune de calitate de import? Mai aveam puțin și stăteam pe gânduri.
Când vezi că de fapt, totul e o găinărie, o combinație nenorocită prin care se încearcă stoarcerea ultimului leu, ce poți să mai crezi despre mediul business din România? Că o să se facă vreodată bine și că o să avem locuri de muncă sănătoase? Bineînțeles că nici vorbă de așa ceva. Patronii or să fie din ce în ce mai calici și mai găinari, oferindu-le angajaților niște condiții de muncă din ce în ce mai mizere, culminând bineînțeles cu salariile mizerabile. Probabil că e vina noastră că acceptăm și că tăcem precum porcul în porumb…
Îmi aduc aminte de vremurile când lucram la stație și după doi ani și jumătate când am îndrăznit să cer concediu, după doi ani și jumătate de trezit la ora 5 AM, de muncit 32 de ore din 48, mi s-a spus simplu „când te-ai angajat a fost vorba că nu îți iei concediu că nu are cine să îți ia locul”… Îmi căutasem și eu cazare în Sinaia la hotel Cumpătu și voiam să mă duc o săptămână… După ce că eram plătit cu minimul pe economie deși meritam un salariu cel puțin dublu, după ce că îmi făceam treaba, se pare că nu aveam dreptul la concediu. Am plecat atunci, de tot.
Și acum întreb încă o dată, la final: patronii români sunt oameni cu scaun la cap, ori oameni care doresc pricopseală și atât? Voi ce credeți?